Jucăriile preferate ale copilului meu nu sunt (chiar) jucării

Nu știu cum și în ce fel funcționează și se învârt mecanismele prin creierașul copilului meu, dar jucăriile preferate nu i le-aș fi ghicit. Ce știu sigur e că nu înțeleg sub nicio formă cum e posibil ca acesta să prefere prizele, întrerupătoarele, telecomenzile, cablurile, cheile, cuiele, patentul etc. În locul celor mai drăguțe, mai colorate, mai interesante și mai zornăitoare jucăriuțe care există pe piață. Cum?? Și de ce?? Mai e și fetiță…

Păpușa și ursulețul – uitate într-un colț al camerei. Șurubul și șurubelnița – jucăriile preferate, la loc de cinste

Ce păpușică?! Ce ursuleț cântător?! Ce elefant imens și pufos?! Ce pian cu multe clape colorate și zornăitoare?! Dă-i un șurub și o șurubelniță și n-ai treabă cu ea o bună bucată de timp. Le ia și le analizează, le întoarce pe toate părțile. Se preface că le introduce în perete (a văzut la taică-su). Ba când atinge șurubul de perete mai face și ca bormașina.

Adică sunt unele jucării care mă atrag și pe mine și îmi par foarte interesante. Mai ales pentru un copil de vârsta fetiței mele (un an și jumătate). Jucării precum măsuța cu multiple activități. Cu circuite colorate, numărătoare, forme geometrice de potrivit în diverse spații, culori. Sau puzzle-urile simple.

Ei, Ilinca nu are (încă, sper eu) răbdare absolut deloc să se joace cu ele. Să le observe, să le descopere, să le ordoneze. Dacă nu reușește în 2-3 rânduri să potrivească formele geometrice sau să finalizeze circuitele, dă cu ele de podea și mi le împinge mie, nervoasă. Asta în condițiile în care nu știu de unde are suficientă răbdare să bage un ștecher în priză (neconectate la rețea) de zeci de ori. Sau un cui într-o găurică, în mod repetat. Sau să scoată, unul câte unul, zeci de șuruburi dintr-o cutie, și să le pună înapoi, tot unul câte unul. Sau să se joace în trusa cu scule. Să scoată tacticos și să pună la loc toate capetele de bormașină/ șurubelniță, de la cel mai mic la cel mai mare.

Jucăriile sunt pentru… părinți.

Pe undeva e sigur o problemă. Ori producătorii de jucării și adulții, în general, nu înțeleg nevoile și preferințele copiilor. Mă refer la copiii care nu au început încă să vorbească și să spună în mod clar, care le sunt atracțiile în materie de joacă și amuzament. Ori copiii (unii) se ”abat” de la regulă. Regula aia pe care ne-am conturat-o tot noi, părinții, potrivit căreia sunt super distractive și amuzante tonele de jucării din comerț. Jucării pe care le alegem de multe ori exclusiv în funcție de aprecierile noastre subiective.Si care ne atrag, de fapt, doar pe noi. Nu neapărat și pe copiii noștri. Deci nu prea reușim să alegem corect jucăriile preferate.

Cred că mai degrabă industria jucăriilor pentru copii produce jucării pentru părinții acestora. Că doar noi, părinții, credem în efectul lor asupra copiilor și exagerăm, uneori, cu cumpăratul.

Ori poate are Ilinca o ”problemă”. Caz în care mă întreb dacă o mai fi în termenul de garanție… că pare că necesită o revizie :)).

Andra M.

 

Unde ne găsiți?

Mai multe povești și pățanii ale Ilincăi, fie în cuvinte, fie în imagini, dau din casă aici: @miss.mostiCât despre gașca veselă, ne-am reunit pe Facebook și pe Insta, unde toate cele 6 fete cucuiete vă așteaptă cu povești aburinde – haioase sau serioase, dar întodeauna sincere.

***Echipa The Little Gang vă supune atenției faptul că toate textele publicate atât pe acest site, cât și pe paginile noastre de Facebook și de Instagram, reprezintă opinii strict personale ale autorilor noștri, bazate exclusiv pe experiențele de viață ale acestora. Echipa The Little Gang nu garantează aplicabilitatea, funcționalitatea ori compatibilitatea cuprinsului textelor astfel publicate, în viețile personale ale cititorilor noștri. De asemenea, echipa The Little Gang își rezervă dreptul fundamental la liberă exprimare, dreptul la opinie, precum și dreptul la schimbarea opiniei deja exprimate, dacă situația de fapt inițială a suferit schimbări de natură a determina acest lucru. Prin urmare, subliniem faptul că textele noastre nu sunt general valabile și nici nu au aplicabilitate garantată pentru experiențe aparent similare ale altor persoane decât autorii The Little Gang.

Articole recente

2 Thoughts to “Jucăriile preferate ale copilului meu nu sunt (chiar) jucării”

  1. Draga mama,
    SI ai mei pici adora surubelnitele. De ceva timp am trecut la cate doua de fiecare. Acum avem 3 ani si o luna. Am si uitat ce varsta aveau cand au desfacut primul surub din casa. Asta iarna adorau sa tai polistiren expandat cu fierastraul. Mi-au arat gradina de flori tot cu surubelnita si mi-au tuns ghivecele de muscate curgatoare cu clestele si patentul. Au batut cuie in caramiri aerate si isi pun bormasina si ruleta in chiloti ca nenea muncitorul. Am inceput sa ma las pagubasa cu jucariile, mai ales daca nu sunt masinute ce imita utilajele din constructii. Ba chiar ma gandesc sa achizitionez cele mai mici si inofensive unelte pentru ei. Ce zici, facem o comanda comuna?

    1. admin

      :)))))) hahaha, m-am amuzat teribil cu preferințele picilor tăi! Apropo de achiziționat unelte inofensive, chiar zilele trecute am comandat pentru Ilinca o trusă de scule, din lemn, pentru copii, cu tot felul de minuni de genul ăsta. Abia aștept să văd dacă o atrag ca cele din atelierul tatălui ei.

Lasa comentariu